Locul asta e doar al meu, este locul in care am voie sa vorbesc cu mine fara sa imi fie frica. Dupa o perioada foarte aglomerata in care mi-am blocat gandurile, le-am indreptat doar spre ce era important, m-am intors la activitatile mele zilnice. Si sunt fericita. Blogul asta e mic si fara valoare, dar o parte din sufletul meu e aici. Gasesc un fel de echilibru, o liniste interioara, calm, solutii la intrebari si amintiri. Am uitat insa cum obisnuiam sa imi ordonez gandurile fiecare in sertarasul lui. Si dupa saptamani pline, chiar neplacute unele dintre ele, gandurile s-au cam amestecat. Asa ca m-am intors aici fiindca este singurul loc unde le pot aranja, unde stau cuminti fiecare la locul lui. Am control deplin asupra lor. Sau incerc sa am.